me1960
20-07-09, 08:38
Sambete libere doar cu bilet de voie
'' Schimbare importantă in legislaţia muncii la nivel european: săptămana de lucru creşte de la 40 la 48 de ore. Pentru romani, situaţia ar fi similară cu cea de pe vremea lui Ceauşescu, cand weekendul incepea sambăta după-amiază.
De 20 de ani, in Romania se lucrează oficial doar 40 de ore pe săptămană, de luni pană vineri. Teoretic, fiecare oră muncită in plus se plăteşte suplimentar salariului de bază, or, modificarea votată in Parlamentul European permite angajatorilor să crească programul de lucru cu 8 ore fără a opera şi o creştere salarială.
Romanii riscă să rămană fără weekend prelungit, fiindcă europenii au majorat săptămana maximă de lucru la 48 de ore.
Ar fi, spun unii, o măsură normală de creştere a productivităţii in vremuri de criză. Dar, salariaţi din toate colţurile ţării, liniştiţi-vă deocamdată: creşterea săptămanii de lucru e o decizie politică pe care actualul guvern ezită deocamdată să şi-o asume.
In mod firesc, modificarea Codului Muncii va fi operată doar după consultări indelungate şi anevoiase cu partenerii sociali: sindicate şi patronate.
Sindicatele nici nu vor să audă
Sensul creşterii programului la 48 de ore pe săptămană trebuie inţeles astfel: patronatul poate solicita prelungirea programului pe toată durata anului sau numai in anumite perioade, temporar, atunci cand există presiunea onorării unor comenzi mari. Din acest punct de vedere, patronatele ar intampina cu mare căldură săptămana de 48 de ore, pentru că, in situaţii neprevăzute, pot chema oamenii la treabă fără a-i plăti suplimentar.
Insă sindicaliştii nu vor să cadă in această capcană. Marius Petcu, pre şedintele confederaţiei sindicale CNSLR Frăţia, este convins că decizia europeană privind majorarea săptămanii de lucru este urmare a presiunii patronatelor. „Noi avem semnale că oamenii noştri nu vor accepta o asemenea schimbare. Sindicaliştii nici nu vor să audă de aşa ceva. Pe măsură ce lucrurile se vor precipita, reacţiile noastre vor fi mai vizibile”, a declarat liderul CNSLR Frăţia.
Bugetarii par mai resemnaţi: „Bugetarii şi aşa lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămană, chiar şi peste 48 de ore cat s-a stabilit la Bruxelles”, susţine Vasile Marica, preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetare SED LEX. Insă liderul sindical a avertizat din start: „Oamenii vor trebui să fie plătiţi pentru munca in plus, altfel vom da angajatorii in judecată”.
4 ore de muncă efectivă
Decretul-Lege nr. 95 din 14 martie 1990, privind trecerea la săptămana de lucru de cinci zile in unităţile de stat, dat de CPUN a făcut fericiţi milioane de romani. Toată lumea a fost entuziasmată că de vineri după-amiaza şi pană luni dimineaţa se va afla in weekend prelungit. Iar prevederea a rămas şi astăzi in vigoare.
Media europeană se situează la 41,8 ore, iar cea romanească la 41,1 ore pe săptămană. Numai că in ţara noastră, săptămana de lucru nu seamănă deloc cu cea din Occident. Potrivit unor studii efectuate de firme specializate, ai noştri nu muncesc efectiv, in medie, mai mult de patru ore din cele opt cat se află la serviciu. Deocamdată, guvernul Emil Boc a sistat orice remunerare a lucrului peste programul normal. Iar in unele sectoare ale economiei se lucrează chiar sub 40 de ore pe săptămană, bineinţeles cu o reducere substanţială a salariilor.
Patronatele se luptă de caţiva ani pentru flexibilizarea timpului de lucru, deoarece există fluctuaţii de producţie in multe ramuri ale economiei, cum sunt industria textilă, agricultura sau construcţiile. „Nu este vorba despre revenirea la săptămana de lucru de şase zile pe săptămană, eventual plătită ca pentru cinci. Este vorba despre o măsură anticriză, respectiv posibilitatea ca angajatorul şi angajatul, de comun acord, să stabilească un program mai extins, numai in anumite perioade, cand există comenzi. Insă sindicatele sunt foarte rigide la orice modificare a Codului Muncii”, spune Ioan Cezar Coraci, preşedintele confederaţiei patronale UGIR-1903.
„Evident, există posibilitatea să apară şi situaţii de exploatare a lucrătorilor de către patroni. Ca să nu-şi piardă locurile de muncă, salariaţii pot accepta orice condiţii impuse de conducerea societăţii unde lucrează”, a opinat Bogdan Iulian Hossu, preşedintele Cartel ALFA.
Ungurii vor... 4 zile!
La nivel european, pe fondul crizei, disputa privind numărul orelor de lucru pe săptămană este foarte aprinsă. Un grup de ţări condus de Marea Britanie (aici se regăsesc Germania, Polonia, Slovacia, Estonia, Malta) consideră că, in condiţii speciale, ar trebui să se lucreze pană la 60 sau 65 de ore pe săptămană. Un alt grup, avand in frunte Franţa, susţine că limitarea la 48 de ore este suficientă. In acest moment, doar 13 din cele 27 de state europene au trecut la săptămana de 48 de ore.
Opinie separată face Ungaria, care a propus Consiliului European reducerea săptămanii de lucru pentru bugetari la numai 32 de ore, adică la patru zile lucrătoare. Măsura ar viza reducerea cheltuielilor salariale, fiind văzută ca o soluţie anticriză, considerandu-se că, altfel, bugetarii nu ar accepta disponibilizările.
Romania are un termen de trei ani pentru a adopta noua lege europeană. Actualul guvern va amana momentul unei decizii pentru că intampină oricum presiuni sociale enorme din cauza adancirii crizei economice. A-i chema pe bugetari la muncă o zi in plus e ca şi cum ar interzice copiilor să mai mănance ciocolată. Insă momentul in care vom fi nevoiţi să ne culcăm vineri seara mai devreme, pentru a fi odihniţi sambăta la serviciu nu e foarte departe.
"Este vorba despre o măsură anticriză, respectiv posibilitatea ca angajatorul şi angajatul, de comun acord, să stabilească un program mai extins, numai in anumite perioade, cand există comenzi.",
Ioan Cezar Coraci, preşedintele confederaţiei patronale UGIR-1903
PRO ŞI CONTRA
„Reinvăţam şi noi ce inseamnă munca”
Sorin Iordache (%20sorin.iordache@evz.ro)
Sebastian Ghiţă, patronul ASESOFT, nu crede că săptămana de lucru de 48 de ore este aplicabilă in Romania, deoarece de aproape 20 de ani, cele două zile libere s-au intipărit in stilul nostru de viaţă. „In plus, nu văd nici productivitatea pe care un angajat ar avea-o sambăta. Prefer ca angajaţii să-şi petreacă ultimele două zile din săptămană acasă, decat să vină sambăta să lucreze. Mai bine investesc in tehnologii, care să eficientizeze activitatea, decat in opt ore suplimentare”, consideră patronul ASESOFT.
„Foarte bine au făcut că au mărit timpul oficial de lucru. In felul acesta, reinvăţăm şi noi ce inseamnă munca. Ia uitaţi-vă la India şi China ce dezvoltare economică spectaculoasă au avut, pentru că acolo se lucrează 60-70 de ore”, este de părere Marin Cruţescu, directorul AMVIC, producător de case ecologice.
Probleme de mentalitatea muncii
In schimb, patronul firmei de pază şi protecţie SIS Bucureşti, Ion Benea, este mai rezervat. „Cu greu se vor obişnui romanii cu noul ritm de muncă, pentru că, la noi, mentalitatea moare ultima”.
In opinia Roxanei Prodan, preşedintele Patronatului Agenţilor Economici Acreditaţi pentru Ocupare şi Plasarea Forţei de Muncă (ACORD), creşterea timpului de lucru săptămanal este greu realizabilă, dar necesară. „Să nu uităm că in situaţii de calamitate, de război, de foamete, mizăm pe muncă şi nu pe timp liber! Şi criza este o calamitate, din care putem ieşi doar muncind mai mult. Există mulţi patroni care, in aceste vremuri grele, se trezesc inainte de ora la care se trezesc angajaţii lor şi se culcă după ei”, atrage atenţia Roxana Prodan.
Ca unul dintre principalii mediatori de joburi in afara Romaniei, preşedintele ACORD crede că in Marea Britanie, Germania şi Cipru cele 48 de ore lucrate săptămanal vor fi primite cu bucurie de angajaţi, care vor vedea o oportunitate de creştere a caştigurilor. „La noi insă, adoptarea acestei prelungiri va necesita mult timp”, crede Roxana Prodan.
http://85.9.7.40/imagemanager/images/2009/iulie/19/ore%20munca.jpg
"Foarte bine au făcut că au mărit timpul oficial de lucru. In felul acesta, reinvăţăm şi noi ce inseamnă munca. Ia uitaţi-vă la India şi China ce dezvoltare economică spectaculoasă au avut, pentru că acolo se lucrează 60-70 de ore.",
Marin Cruţescu, director AMVIC
NEDECIS
Guvernul nu are o poziţie
Ministerul Muncii, nu are incă un punct de vedere. “Pentru moment, in cadrul Comisiei de Dialog Social, care funcţionează la nivelul ministerului nu s-a abordat această temă referitoare la o posi bilă prelungire a programului de lucru săptămanal la 48 de ore”. Dar pot să vă asigur că punctul meu de vedere cu privire la această ipoteză va fi cel rezultat din urma discuţiilor pe care le vom avea impreună cu sindicatele şi patronatele. Un eventual punct de vedere comun minister- sindicate-patronate va fi, de altfel, cel pe care guvernul ar putea să-l susţină in demersurile viitoare”, dă asigurări ministrul muncii, Marian Sarbu. ''
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/859726/Sambete-libere-doar-cu-bilet-de-voie/
'' Schimbare importantă in legislaţia muncii la nivel european: săptămana de lucru creşte de la 40 la 48 de ore. Pentru romani, situaţia ar fi similară cu cea de pe vremea lui Ceauşescu, cand weekendul incepea sambăta după-amiază.
De 20 de ani, in Romania se lucrează oficial doar 40 de ore pe săptămană, de luni pană vineri. Teoretic, fiecare oră muncită in plus se plăteşte suplimentar salariului de bază, or, modificarea votată in Parlamentul European permite angajatorilor să crească programul de lucru cu 8 ore fără a opera şi o creştere salarială.
Romanii riscă să rămană fără weekend prelungit, fiindcă europenii au majorat săptămana maximă de lucru la 48 de ore.
Ar fi, spun unii, o măsură normală de creştere a productivităţii in vremuri de criză. Dar, salariaţi din toate colţurile ţării, liniştiţi-vă deocamdată: creşterea săptămanii de lucru e o decizie politică pe care actualul guvern ezită deocamdată să şi-o asume.
In mod firesc, modificarea Codului Muncii va fi operată doar după consultări indelungate şi anevoiase cu partenerii sociali: sindicate şi patronate.
Sindicatele nici nu vor să audă
Sensul creşterii programului la 48 de ore pe săptămană trebuie inţeles astfel: patronatul poate solicita prelungirea programului pe toată durata anului sau numai in anumite perioade, temporar, atunci cand există presiunea onorării unor comenzi mari. Din acest punct de vedere, patronatele ar intampina cu mare căldură săptămana de 48 de ore, pentru că, in situaţii neprevăzute, pot chema oamenii la treabă fără a-i plăti suplimentar.
Insă sindicaliştii nu vor să cadă in această capcană. Marius Petcu, pre şedintele confederaţiei sindicale CNSLR Frăţia, este convins că decizia europeană privind majorarea săptămanii de lucru este urmare a presiunii patronatelor. „Noi avem semnale că oamenii noştri nu vor accepta o asemenea schimbare. Sindicaliştii nici nu vor să audă de aşa ceva. Pe măsură ce lucrurile se vor precipita, reacţiile noastre vor fi mai vizibile”, a declarat liderul CNSLR Frăţia.
Bugetarii par mai resemnaţi: „Bugetarii şi aşa lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămană, chiar şi peste 48 de ore cat s-a stabilit la Bruxelles”, susţine Vasile Marica, preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetare SED LEX. Insă liderul sindical a avertizat din start: „Oamenii vor trebui să fie plătiţi pentru munca in plus, altfel vom da angajatorii in judecată”.
4 ore de muncă efectivă
Decretul-Lege nr. 95 din 14 martie 1990, privind trecerea la săptămana de lucru de cinci zile in unităţile de stat, dat de CPUN a făcut fericiţi milioane de romani. Toată lumea a fost entuziasmată că de vineri după-amiaza şi pană luni dimineaţa se va afla in weekend prelungit. Iar prevederea a rămas şi astăzi in vigoare.
Media europeană se situează la 41,8 ore, iar cea romanească la 41,1 ore pe săptămană. Numai că in ţara noastră, săptămana de lucru nu seamănă deloc cu cea din Occident. Potrivit unor studii efectuate de firme specializate, ai noştri nu muncesc efectiv, in medie, mai mult de patru ore din cele opt cat se află la serviciu. Deocamdată, guvernul Emil Boc a sistat orice remunerare a lucrului peste programul normal. Iar in unele sectoare ale economiei se lucrează chiar sub 40 de ore pe săptămană, bineinţeles cu o reducere substanţială a salariilor.
Patronatele se luptă de caţiva ani pentru flexibilizarea timpului de lucru, deoarece există fluctuaţii de producţie in multe ramuri ale economiei, cum sunt industria textilă, agricultura sau construcţiile. „Nu este vorba despre revenirea la săptămana de lucru de şase zile pe săptămană, eventual plătită ca pentru cinci. Este vorba despre o măsură anticriză, respectiv posibilitatea ca angajatorul şi angajatul, de comun acord, să stabilească un program mai extins, numai in anumite perioade, cand există comenzi. Insă sindicatele sunt foarte rigide la orice modificare a Codului Muncii”, spune Ioan Cezar Coraci, preşedintele confederaţiei patronale UGIR-1903.
„Evident, există posibilitatea să apară şi situaţii de exploatare a lucrătorilor de către patroni. Ca să nu-şi piardă locurile de muncă, salariaţii pot accepta orice condiţii impuse de conducerea societăţii unde lucrează”, a opinat Bogdan Iulian Hossu, preşedintele Cartel ALFA.
Ungurii vor... 4 zile!
La nivel european, pe fondul crizei, disputa privind numărul orelor de lucru pe săptămană este foarte aprinsă. Un grup de ţări condus de Marea Britanie (aici se regăsesc Germania, Polonia, Slovacia, Estonia, Malta) consideră că, in condiţii speciale, ar trebui să se lucreze pană la 60 sau 65 de ore pe săptămană. Un alt grup, avand in frunte Franţa, susţine că limitarea la 48 de ore este suficientă. In acest moment, doar 13 din cele 27 de state europene au trecut la săptămana de 48 de ore.
Opinie separată face Ungaria, care a propus Consiliului European reducerea săptămanii de lucru pentru bugetari la numai 32 de ore, adică la patru zile lucrătoare. Măsura ar viza reducerea cheltuielilor salariale, fiind văzută ca o soluţie anticriză, considerandu-se că, altfel, bugetarii nu ar accepta disponibilizările.
Romania are un termen de trei ani pentru a adopta noua lege europeană. Actualul guvern va amana momentul unei decizii pentru că intampină oricum presiuni sociale enorme din cauza adancirii crizei economice. A-i chema pe bugetari la muncă o zi in plus e ca şi cum ar interzice copiilor să mai mănance ciocolată. Insă momentul in care vom fi nevoiţi să ne culcăm vineri seara mai devreme, pentru a fi odihniţi sambăta la serviciu nu e foarte departe.
"Este vorba despre o măsură anticriză, respectiv posibilitatea ca angajatorul şi angajatul, de comun acord, să stabilească un program mai extins, numai in anumite perioade, cand există comenzi.",
Ioan Cezar Coraci, preşedintele confederaţiei patronale UGIR-1903
PRO ŞI CONTRA
„Reinvăţam şi noi ce inseamnă munca”
Sorin Iordache (%20sorin.iordache@evz.ro)
Sebastian Ghiţă, patronul ASESOFT, nu crede că săptămana de lucru de 48 de ore este aplicabilă in Romania, deoarece de aproape 20 de ani, cele două zile libere s-au intipărit in stilul nostru de viaţă. „In plus, nu văd nici productivitatea pe care un angajat ar avea-o sambăta. Prefer ca angajaţii să-şi petreacă ultimele două zile din săptămană acasă, decat să vină sambăta să lucreze. Mai bine investesc in tehnologii, care să eficientizeze activitatea, decat in opt ore suplimentare”, consideră patronul ASESOFT.
„Foarte bine au făcut că au mărit timpul oficial de lucru. In felul acesta, reinvăţăm şi noi ce inseamnă munca. Ia uitaţi-vă la India şi China ce dezvoltare economică spectaculoasă au avut, pentru că acolo se lucrează 60-70 de ore”, este de părere Marin Cruţescu, directorul AMVIC, producător de case ecologice.
Probleme de mentalitatea muncii
In schimb, patronul firmei de pază şi protecţie SIS Bucureşti, Ion Benea, este mai rezervat. „Cu greu se vor obişnui romanii cu noul ritm de muncă, pentru că, la noi, mentalitatea moare ultima”.
In opinia Roxanei Prodan, preşedintele Patronatului Agenţilor Economici Acreditaţi pentru Ocupare şi Plasarea Forţei de Muncă (ACORD), creşterea timpului de lucru săptămanal este greu realizabilă, dar necesară. „Să nu uităm că in situaţii de calamitate, de război, de foamete, mizăm pe muncă şi nu pe timp liber! Şi criza este o calamitate, din care putem ieşi doar muncind mai mult. Există mulţi patroni care, in aceste vremuri grele, se trezesc inainte de ora la care se trezesc angajaţii lor şi se culcă după ei”, atrage atenţia Roxana Prodan.
Ca unul dintre principalii mediatori de joburi in afara Romaniei, preşedintele ACORD crede că in Marea Britanie, Germania şi Cipru cele 48 de ore lucrate săptămanal vor fi primite cu bucurie de angajaţi, care vor vedea o oportunitate de creştere a caştigurilor. „La noi insă, adoptarea acestei prelungiri va necesita mult timp”, crede Roxana Prodan.
http://85.9.7.40/imagemanager/images/2009/iulie/19/ore%20munca.jpg
"Foarte bine au făcut că au mărit timpul oficial de lucru. In felul acesta, reinvăţăm şi noi ce inseamnă munca. Ia uitaţi-vă la India şi China ce dezvoltare economică spectaculoasă au avut, pentru că acolo se lucrează 60-70 de ore.",
Marin Cruţescu, director AMVIC
NEDECIS
Guvernul nu are o poziţie
Ministerul Muncii, nu are incă un punct de vedere. “Pentru moment, in cadrul Comisiei de Dialog Social, care funcţionează la nivelul ministerului nu s-a abordat această temă referitoare la o posi bilă prelungire a programului de lucru săptămanal la 48 de ore”. Dar pot să vă asigur că punctul meu de vedere cu privire la această ipoteză va fi cel rezultat din urma discuţiilor pe care le vom avea impreună cu sindicatele şi patronatele. Un eventual punct de vedere comun minister- sindicate-patronate va fi, de altfel, cel pe care guvernul ar putea să-l susţină in demersurile viitoare”, dă asigurări ministrul muncii, Marian Sarbu. ''
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/859726/Sambete-libere-doar-cu-bilet-de-voie/