Identificarea fisierelor dupa extensie


Majoritatea sistemelor de operare merg pe mana extensiilor pentru indentifcarea tipului unui fişier. Această tehnică de indentificare prezintă atat avantaje cat şi dezavantaje.
Principalul avantaj il constituie viteza. Dacă sistemul de operare ar trebuie să se „uite” de fiecare dată in interiorul fişierelor pentru a şti ce conţin acestea, timpul de analiză ar creşte considerabil. O simplă analiză din exterior a extensiei este cea mai rapidă cale de identificare a fişierelor.
Principalul dezavantaj il reprezintă posibilitatea de indentificare gresită a fişierelor. Dacă un fişier ce conţine informaţie audio (cu extensia .mp3 de exemplu) primeşte accidental extensia unui fişier dedicat stocării de text - acesta va fi tratat ca un fişier text. Rezultatul? - un fişier aproape inutilizabil, in codiţiile in care sistemul de operare va trimite fişierul ce conţine in aparenţă text către un program de editare text.

Fişierele ajunse pe un mediu de stocare ce permite modificarea conţinutului pot fi redenumite. Modificarea accidentală extensiei (in urma redenumirii) duce la pierderea asocierii dintre fişierul in cauză şi programul necesar pentru deschidere. Acest fapt poate crea probleme serioase utilizatorilor care nu ştiu exact cu ce program funcţiona fişierul inainte de rătăcirea extensiei.
Acest aspect a dus la şi la unele măsuri de protecţie a extensiei. Sisteme ca Windows sau Mac OS X ascund extensia fişiereleor cunoscute (adică cele asociate cu un program insatalat in memorie) atunci cand afişează o listă cu fişiere in cadrul managerului de fişiere integrat. (Windows Explorer de exemplu).
Chiar dacă in acest fel extensia este protejată de o modificare accidentală, există cel puţin două aspecte negative ce derivă din această tehnică:

  • Nu aveţi posibilitatea de a determina tipul fişierului prin simpla analiză extensiei. E drept că sistemul de operare are grijă să afişeze şi o descriere succintă a tipului fişierului, dar această descriere nu este prezentă decat dacă selectaţi un anumit mod de vizualizare a fişierelor. (mod pe care este posibil să nu-l agreaţi)


  • Unii utilzatori pot fi păcăliţi prin simularea unei extensii false.

Dacă vă intrebaţi ce rău poate face o extensie simulată daţi mare atenţie secţiunii ce urmează.
Gradul de periculozitate a unui fişier
Datorită structurii interne unele fişiere nu pot conţine virusi niciodată . Este cazul, in special, al fişierelor ce conţin informaţie audio-vizuală, text precum şi a majorităţii fişierelor stocate de un calculator. Per a contrario, unele fişiere pot fi purtătoare de viruşi. Este cazul fişierelor executabile dar şi altor tipuri de fişier.
Revenind la problema neafişării extensiei, prin disimularea extensiei adevărate unii utilizatori pot crede că un fişier face parte din prima categorie, cea a fişierelor absolut inofensive.
In imagina de mai puteţi observa cum un fişier cu o extensie poteţial periculoasă (.vbs) poate fi deghizat intr-unul inofensiv ce aparent conţine o imagine in format .gif.
Acunderea extensiei adevărate şi alături de un nume cat mai incitant pentru fişierul in cauză este une din tehnicile obişnuite de răspandire a unor viruşi.
Pentru a şti intotdeauna ce extensie au fişierele cu care lucraţi, pentru a putea modifica extensia in folosul dumnevoastră, şi pentru a evita preluarea unor viruşi este recomandat să optaţi pentru afişarea extensiei. In cazul managerului de fişiere incorporat in sistemul de operare Windows trebuie să procedăm in următorul fel:
Deschidem My Computer (Computerul meu) si selectăm Folder Options (Optiuni foldere) din meniul Tools (Instrumente), iar in ectiunea View (Vizualizare) deselectăm optiunea: Hide extensios for known file types (Ascunde extensia pentu pentru tipurile de fisier cunoscute)